Guespost: Studii în Sverige – cum a fost și ce aduc cu mine acasă

Pe Marina am cunoscut-o încă demult, când avea 20 de ani și purta breton, de atunci s-au schimbat multe lucruri, inclusiv am trăit o călătorie în Maroc alături de ea și alți preteni. Mai jos Marina ne povestește cum a fost să facă facultate la „bătrânețe”:

********

 femeie de 30 de ani, cu experiență în domeniul corporativ și nonguvernamental

Nu e zbor pe lună, căci mai mulți tineri din Moldova au făcut-o, o fac sau planifică în cel mai scurt timp să o facă. Studii peste hotare. Eu am ales Suedia, dar mai corect ar fi să zic că Suedia m-a ales (cheesy, scuzaț’), dar aici am câștigat o bursă.

Un pic de background: femeie de 30 de ani, cu experiență în domeniul corporativ și nonguvernamental, de mai bine de zece ani în HR, merge la un an de studii în Suedia. Câștigă o bursă oferită de Swedish Institute, și anul academic 2018-2019 îl petrece în Kalmar, unde studiază Leadership și Management in Context Internațional.

Am ales câteva aspecte care mi-au plăcut și ar putea fi adaptate și la noi. Dacă unele țin de sistem (gen forma examenelor), mai multe țin totuși de atitudinea celor implicați în procesul de studii.

  1. Siguranța. Nu există idee, întrebare, părere, răspuns greșit sau prost. Simplu. Foarte simplu.  Totuși nu chiar atât de simplu. Atunci când ai în auditoriu o diversitate evidentă (vârstă, etnie, specializare profesională, etc.) de studenți, să integrezi și cea mai ”neînțeleasă, neargumentată, nelalocul ei” idee e un adevărat talent. La noi parcă ar trebui să fie mai ușor de transmis această stare studenților(?).
  2. Relație profesor/oară-student/ă. Profesionistă. De la egal la egal. Ca între colegi de specialitate. La începutul programului ”marele și atotștiutorul” Director de Program s-a întâlnit cu fiecare. FIECARE. student/ă, pentru a-l/o cunoaște, a-i afla așteptările, planurile și pentru a-i oferi feedback individual în urma primului assignment (însărcinare). Atunci prin contrast mi-am dat seama că unica formă de feedback (cel puțin așa era pe timpul cât eu am făcut licența) la noi erau notele.
  3. Lucru în echipă. Dacă în primul semestru aveam ”exerciții / teme pe acasă” în echipă pentru a ne încălzi, în al doilea semestru 80% din examene se bazau pe lucru în echipă. Până și teza de licență se scrie în pereche. Ei ”floare la ureche – teza în pereche”, așa am crezut eu la început.
  4. NU examenelor în clasă. Din toate testele/examenele pe care le avusesem la ASEM, până acum mi-l aduc aminte pe cel la Dreptul Afacerilor la care profesorul venise, ne oferise întrebările și plecase. Frumusețea era că întrebările erau formulate în felul în care nu ai cum să copii. În cazul studiilor în Suedia – poți fi măcar pe lună, atât timp cât ai acces la internet. Poți folosi orice sursă. Ai întrebările online, termen limită (~2-5 zile) – mă rog de le răspunde. Desigur întrebările sunt complexe, care cer un răspuns desfășurat, cu argumente și referințe la studii anterioare care susțin o părere sau alta.
  5. Referințe la chestii cotidiene. Despre Greta Thunberg am aflat la lecțiile de etică și sustenabilitate, battle-ul final al lui Eminem din filmul ”8 Mile” ne-a servit explicație pentru aspectul de ”refutation” la lecțiile despre Leadership Rethoric; unul din profesori fiind fan ”Simpsons” reușea să ne amuze cu citate de-ale lui Homer. Scandalul H&M, Takeru Kobayashi – deținătorul recordului guiness pentru mâncat de hot-doguri, dilema Airbnb-ului, experimentele ”organizaționale” de la IKEA, gafe din politica suedeză, ș.a.

Și pentru că unul din lucrurile pe care l-am băgat în cap pe durata acestui an, în special pe durata tezei de master – să îmbrac ochelarii critici, vin cu câteva observații.

80% din examene se bazau pe lucru în echipă
  1. Un Master of Science poate înăduși creativitatea, pentru că modalitatea de studii și evaluare se bazează mult pe articole științifice, pe scris minim 4000-5000 cuvinte asupra unui subiect, bazându-te la fel pe ceea ce alți oameni la fel de deștepți ca tine, doar cu mai multă experiență, au zis-o. O colegă de-a mea în momentul în care eram frustrată de anumite aspecte mi-a zis ”dar în schimb noi o să avem diplomă de Master of Science” – pentru cei care aleg calea academică poate și este un motiv de ”laudă”, pe când pe practicieni ar putea să-i frustreze periodic.
  2. Studiile în Suedia se bazează pe self-study. Eu una aveam lecții în mediu 2 ori pe săptămână, restul timpului le petreci de sine-stătător în bibliotecă/acasă, oriunde ai acces la un computer pentru a citi și a face notițe. Hai că sistemul dezvoltă disciplina și responsabilitatea, dar această abordarea ar putea să nu fie ”pe plac” celor care au nevoie de mai multă interacțiune cu profesori/istorii/dezbateri/studii de caz, etc.

Disclaimer: cele menționate mai sus reprezintă o părere, a nu fi tratate drept adevăr absolut despre sistemul de învățământ suedez.

Cei/cele care ”au fost convinși/se” de a-și continua studiile în Suedia, Vă invit la un dialog în care să discutăm mai multe subtilități.

Pentru studii în Suedia AICI se găsește link-ul cu absolut toată informația.

Despre burse pentru moldoveni AICI.