Ce au în comun Maia Sandu, Plahotniuc și Șor?

Oh! Simt pentru acest titlu multe roșii vor zbura, din ambele părți, în mine.
Dar nu vă grăbiți, mai țineți-le în mâini măcar până citiți tot articolul.

Prolog: după cum știm sistemul de vot din Republica Moldova a fost schimbat, avem unul mixt. Ceea ce înseamnă că jumate de Parlament vom vota pe liste de partid (așa cum era până acum) iar altă jumătate – pe circumscripții (adica teritorii geografice predifinite în interiorul țării și în diasporă).
Respectiv, fiecare din aceste teritorii va alege un viitor deputat.

Realitate: în orice partid este un lider. Liderul partidului de obicei vine primul pe liste dar și candidează pe o circumscripție, pentru că odată ce se bucură de o populariate – are șansă să mai garanteze plus un loc în Parlament pentru partidul său.
De asemenea este crucial ca fiecare lider de partid să câștige pe circumscripția pe care candidează – altfel are de pierdut întreg partidul dar și liderul partidului în imagine și influență.
Iată de ce Plahotniuc candidează la Nisporeni – o regiune pe care a hrănit-o la greu din bani atât din buget dar nu numai și care este departe de centre informaționale mari, respectiv e mai ușor să faci propagandă pozitivă oricui. Din același motiv Șor candidează la Orhei.

Maia Sandu nu are resursa administrativă și nici finaciară a celorlalți doi, menționați mai sus, dar pentru ea la fel e important, ca lider de partid, să câștige circumscripția, iată de ce a ales-o pe a 50a (care este UE în linii mari) unde se bucură de cea mai mare susținere.
Desigur sunt mulți oameni supărați: de ce Maia a ales circumscripția care îi oferă cele mai multe șanse? Bună întrebare; răspunsul e simplu: pentru că asiugră +1 loc în parlament pentru partid și o victorie importantă pentru ea.
De ce Maia se bagă peste Oleg Brega? Aici întrebarea e dubioasă. Oleg îmi este simpatic, l-am votat la Primărie când a candidat și cred că l-aș vota dacă aș fi în diasporă. Dar Oleg nu îi este simpatic oricui, el e scandalagiu și vede lucrurile în alb și negru, iar asta sperie oamenii. De asta: aveam noi oare siguranța că Oleg ar câștiga circumscripția 50? Ori ar fi putut apărea un candidat miracol care cu susținerea banilor „cuitrebu” ar fi făcut turul europei și mai rupea un vot? Poate?

Cineva ar putea zice: dar Andrei Năstase, cum a mers într-o circumscripție locală? Nu s-a temut. Nu s-a temult de cine? De Țuțu? Eu cred că dacă ne băgăm să răscolim rezultatele alegerilor locale din Chișinău am putea descoperi că Năstase are multe voturi acolo unde candidează acum pe circumscripție.

Epilog: nu știu dacă e cazul să judecăm liderii politici din opoziție atunci când fac pasul spre o victorie ușoară în această electorală, mai ales că din opoziție mereu e mai dificil să câștigi într-un sistem care nu e tocmai curat și transparent. Iar atunci când vorbim despre cei de la guvernare sau pe cei care le sunt acoliți să zicem „Dap și normal că au să facă așa alegere”.
Opoziția trebuie penalizată dur pentru orice încălcări. Dar încălcări, nu decizii strategic calculate și corecte.