Ne bucurăm?

Ieri am scris acest status:

Și am primit mai multe reacții negative, dezaprobatoare, pline de critică și zeflemea, decât oameni care ar fi pe același val cu mine.

Și nu am să mă ascund după deget: cu toții vorbeam despre accidentul în care a nimerit președintele țării. Numai că… pe cât de dezastruoase și dureroase nu ar fi acțiunile acestei persoane, pe cât de săraci și nenorociți nu ne-ar face – să ne bucurăm de un accident în care ar fi putut suferi un om și feciorul și aparent mama sa – e urât. Foarte urât și inuman.
Și nici nu începeți discuția despre „de ce el era cu familia în mașină”. Vouă vă pare că Obama sau putin nu a luat îl limuzina prezidențială vreodată copii sau soția? Asta e ok, oriunde în lume.

Aș vreau eu ca Dodon împreună cu drujii să fie judecați și condamnați la pedeapsă pe viață pentru atrocitățile făcute – da. Mă bucur eu pentru accidentul lui – nu.