Ești oare chiar tu?

10% din noi consideră că ei sunt cu adevărat autentici. Că eul lor este cu adevărat reprezentat de ceea ce el/ea face. 89% nu sunt siguri…restul nu prea înțeleg matematica stranie făcută de mine.

Dar eu aș vrea să pun la îndoială siguranța celor 10%. Pentru că, în primul rând noi toți suntem în căutarea unei aprobări. De câte ori ai zis ceva apoi te-ai uitat prin jur pentru măcar o față care este de acord cu tine?

Și mai este marele secret: ai făcut cel puțin 12 ani în sistemul de învățământ. Un sistem care te învață: cel care stă în fața ta e mai important decât tine, dacă vrei să vorbești trebuie să ridici mâna și să aștepți să ți să permită să te expui. În majoritatea cazurilor – dacă ești supus celui din față -> ai șanse să avansezi…
Mai este cineva care un pic invidiază codașii care făceau ceea ce doreau ei la școală?

Și în așa momente eu mă întreb – oare nu ar merita după 12 ani în educația adulților, să-mi încerc forțele în cea a tinerilor?