Bună ziua, mulțumesc, cu plăcere, la revedere

La noi se consideră că dacă ești politicos înseamnă că ești slab, ai observat? Este ceva sălbatic în ideea asta.

Cu oamenii care sunt mai în vârstă decât mine  mereu am vorbit la „dumneavoastră” la fel cu oamenii strănini – adresarea respectuoasă este ca un scut, atunci când îi zic cuiva „dumneavoastră” mereu vor fi mai puține șanse să fii trimis la origini. Zic mulțumesc foarte des: mi-ai cedat trecerea; ai ținut ușa sau pur și simplu ai răspuns la timp la mail? Voi zice „mulțumesc”.

Serviciul m-a învățat să zâmbesc și să zic „bună ziua”, iar la rămas bun să zic „la revedere” dar să nu sâmbesc – ca să nu înțelegi că mă bucur că ai plecat în sfârșit. La salut ar trebui să mai lucrez, dar mă descurc.

Și totuși: de ce politețea e considerată ceva ieșit din comun la noi? De ce când zic „mulțumesc” sau ”o zi bună” oamenii mă privesc, încă, uimiți?