Legea costumului albastru

Eu am câțiva cunoscuți, oameni cu studii superioare parcă, dar care categoric nu acceptă o altă orânduire și mod de viață decât a lor. Eu numesc așa mod de gândire: „Legea costumului albastru

Cum funcționează această lege?
Să zicem că tu ai un costum albastru. El te prinde bine și tu îl îmbraci cu ocazie și fără. Oamenii te complimentează și iată câte puțin tu devii fashion-ist. Tu deja te expui despre hainele tuturor, iar la un moment te prinzi că începi a le zice că dacă ei tot și-ar lua un costum albastru – siiiiiiiiiiiigur le-ar sta mult, mult mai bine.
Înțelegi, orice om trebuie să poarte un costum albastru, el este cel mai bun. Uite la mine cât de bine mă prinde!

Și fie, dacă costumul este cu adevărat impresionant. De la Tom Ford măcar. Dar cel mai des este un costum demodat, din acelea pe care părinții noștri încă le purtau cu cravată roșie la școală

Înțelegi…mmm, pe mine nu prea mă prinde acest albastru, plus că oricum am vreo două, dar uite că vara îmi plac și pantalonii scurți cu un tricoul polo. Ai putea încerca și tu, uneori.

 

P.S. eu tot am pretenții din această operă. Dar ele cel mai des îs destul de generice: „Nu ucide”, „Nu fura”, „Nu mă minți prea evident”. În rest, poartă ce vrei, cumpără ce vrei